”Biserica dintr-o piatra”, avand hramul "Duminica Floriilor", hranul "Iuda Tadeu" si "Sfantul Mina" a fost pusa in opera, cu piosenie si hotarare crestina de Florin Jean Utica, din Bucuresti, cel care finantat intreaga lucrare. Pictura bisericii este realizata in maniera bizantina, respectand erminia lui Dionisie din Furna, calugar grec. Catapeteasma este sculptata in piatra de Naeni, lucru foarte rar in Ortodoxia europeana.Strana este de asemenea dantelata in piatra, in aceeasi maniera, emanand un aer de puritate si durabilitate peste veacuri.
Cea mai plăcută modalitate de a-L cinsti pe Dumnezeu este cântarea.Din păcate, muzica religioasă ortodoxă nu este încă foarte familiară majorităţii credincioşilor. În pofida necunoscutelor care ţin de istoria muzicii bisericeşti, ea rămâne o artă specifică spaţiului eclesial răsăritean.
Veniti de luati lumina
Invierea ta hristoase
Cu trupul adormind
Stihira ziua Invierii
Axionul Invierii
Colind de Florii si de Pasti
Cea mai plăcută modalitate de a-L cinsti pe Dumnezeu este cântarea.Din păcate, muzica religioasă ortodoxă nu este încă foarte familiară majorităţii credincioşilor. În pofida necunoscutelor care ţin de istoria muzicii bisericeşti, ea rămâne o artă specifică spaţiului eclesial răsăritean.
Veniti de luati lumina
Invierea ta hristoase
Cu trupul adormind
Stihira ziua Invierii
Axionul Invierii
Colind de Florii si de Pasti
Biserica Ortodoxă are, pe lângă cele 10 porunci lăsate de Dumnezeu lui Moise, şi 9 porunci „bisericeşti” pe care credincioşii ar trebui să le respecte. Cele 9 porunci bisericeşti ar avea la bază Sfânta Scriptură, dar şi Tradiţia Bisericii şi au fost formulate în forma actuală în perioada lui Petru Movilă care le-a consemnat în „Mărturisirea ortodoxă”, mărturisire aprobată de Sinodul de la Iaşi în anul 1642. Conform Catehismului Ortodox aceste reglementări se numesc porunci bisericeşti şi sunt nouă. Iată cum se interpretează fiecare dintre ele, conform învăţăturii de credinţă:
1. Să ascultăm cu evlavie Sfânta Liturghie în fiecare duminică şi sărbătoare Această poruncă îl îndatorează pe creştin la rugăciune zilnică, iar în zilele de sărbătoare, să ia parte la sfintele slujbe rânduite de Sfânta noastră Biserică Ortodoxă.
Această poruncă îl îndatorează pe creştin la rugăciune zilnică, iar în zilele de sărbătoare, să ia parte la sfintele slujbe rânduite de Sfânta noastră Biserică Ortodoxă.
2.Să ţinem toate posturile de peste an.
Porunca postului o găsim în Sfânta Scriptură. Timpul pentru îndeplinirea acestei îndatoriri îl hotărăşte însă Biserica, prin porunca aceasta. Postul este mijloc potrivit pentru înfrânarea poftelor rele, pentru biruirea ispitelor şi păcatelor, precum şi pentru stăruirea în rugăciunea curată.
3. Să cinstim pe slujitorii bisericeşti.
Această poruncă învaţă că e de datoria creştinului a da cinstire celor ce fac parte din starea preoţească, deoarece aceştia sunt slujitori ai sfintelor altare, propovăduitori ai cuvântului dumnezeiesc şi rugători către Dumnezeu. îndeosebi se cuvine această cinstire duhovnicului, care-l povăţuieşte pe creştin în scaunul Sfintei Mărturisiri şi care, cu puterea primită de la Dumnezeu, îi dă dezlegare de păcate.
4. Să ne spovedim şi să ne împărtăşim în fiecare dintre cele patru posturi mari de peste an, sau, dacă nu putem, cel puţin o dată pe an, în postul Sfintelor Paşti.
Porunca a patra bisericească arată, deci, datoria creştinului de a-şi mărturisi păcatele înaintea duhovnicului, pentru a fi dezlegat de ele şi pentru a se putea împărtăşi cu vrednicie cu Sfântul Trup şi Sânge al Mântuitorului, spre dobândirea fericirii veşnice. Porunca aceasta cere şi bolnavilor după trup să-şi cureţe sufletul de păcate prin Taina Sfintei Mărturisiri şi să primească Sfânta Împărtăşanie, mai întâi primind însă Taina Sfântului Maslu.
5. Să ne rugăm pentru ocârmuitorii noştri.
Această poruncă învaţă că este de datoria creştinului să se roage lui Dumnezeu de ajutor pentru toţi cei ce se îngrijesc de binele său vremelnic şi veşnic. Astfel, Biserica cere să ne rugăm pentru patriarh, mitropolitul sau episcopul eparhial şi întreg clerul, pentru ocârmuitorii ţării şi pentru toţi cei care fac bine Sfintei Biserici şi se străduiesc să întărească credinţa ortodoxă.
6. Să ţinem posturile pe care le-ar orândui episcopul sau mitropolitul locului, în vreme de primejdii, de boli sau de necazuri.
În anumite împrejurări, episcopii locului au dreptul şi datoria să rânduiască zile deosebite de post şi rugăciune, iar creştinii au datoria să le ţină cu toată curăţia inimii, fiind spre folosul lor. Pe când Sfântul Apostol Petru se găsea închis de Irod, „se făcea necontenit rugăciune către Dumnezeu pentru el, de către Biserică' (Fapte 12, 5) şi îngerul Domnului l-a izbăvit.
7. Să nu citim carţile ereticilor.
Sfânta noastră Biserică Ortodoxă, având de la Dumnezeu chemarea să călăuzească pe creştini pe drumul dreptei învăţături, are datoria să atragă luarea-aminte a acestora asupra tuturor lucrurilor care i-ar putea abate de la acest drum. Astfel, prin porunca aceasta le cere celor care nu sunt întăriţi în cunoaşterea şi înţelegerea cuvântului dumnezeiesc să se ferească de citirea cărţilor potrivnice credinţei adevărate.
8. Să nu înstrăinăm, nici să folosim spre scopuri străine, lucrurile bisericeşti sau averea Bisericii.
Înstrăinarea acestor lucruri sau întrebuinţarea lor spre folosul propriu aduce, deci, pagubă Bisericii, iar pentru cei care se fac vinovaţi de astfel de fapte, înseamnă păcat, căci porunca a opta dumnezeiască spune: „să nu furi".
9. Să nu facem nunţi şi ospeţe sau alte petreceri în timpul posturilor.
Biserica a rânduit anumite zile în care creştinii să prăznuiască cele mai însemnate evenimente din viaţa Mântuitorului şi a sfinţilor. Acestea, fiind unele de bucurie, iar altele de întristare, de bună seamă că cele dintâi vor fi prăznuite cu bucurie sufletească, iar celelalte, cu întristare şi cu înfrânare trupească şi sufletească. Prin porunca aceasta, Biserica cere creştinului ca în zilele de întristare arătate de ea, în zilele de post, să nu facă nuntă şi petreceri, care sunt prilej de veselie şi, în genere, să nu ia parte la bucurii şi plăceri.