Comuna in judetul Buzau, alcatuita din 5 sate, situata
la poalele de sud ale Dealului Istrita, pe cursul
superior al raului Naianca; prima atestare
documentara a localitatii dateaza din sec. al 16 – lea.
1869 locuitori la 1 iulie 2001: 917 de sex masculin si
952 de sex feminin.
Ocupatia de baza a locuitorilor –viticultura
Centru de prelucrare artistica a pietrei. Pe teritoriul
satului Naeni a fost descoperit un grup statuar din
bronz, infatisand o divinitate feminina iraniana (zeita
Anaitis sau Anahita), stapana a fiarelor salbatice,
calare pe un leu si insotita de doi slujitori in picioare,
situati in stanga si dreapta sa (s-a pastrat doar cel
aflat in dreapta zeitei).Acest grup statuar este atrinuit
scitilor, prezenti in zona Dunarii si dateaza de la
sfarsitul primei perioade a Epocii Fierului.
DEALUL ISTRITA
Masiv deluros in SV Subcarpatilor Buzaului,
incadrat la vest si est de raurile Cricovu Sarat si
Niscov. Alcatuit din calcare cochilifere, gresii,
marne, sisturi argiloase s.a. Este acoperit cu paduri
de gorun, fag si carpen.
Altitudinea maxima 754 m.
Spre vest se continua cu Dealu Mare.
Exploatare de calcare.
Viticultura(Podgoria Pietroasele)
La poalele lui, in partea de NE, se afla statiunea
balneoclimaterica Sarata-Monteoru.
SARATA MONTEORU
Satul Sarata-Monteoru cunoscut pentru vechea lui
exploatare de petrol din 1845 este situat pe teritoriul
comunei Merei, judetul Buzau.
Pe teritoriul satului Sarata-Monteoru au fost
descoperite vestigii materiale din Epoca Bronzului
(mileniul 2 i.Hr.)- unul dintre cele mai importante
complexe arheologice ale Romaniei - in arealul unei
asezari fortificate, cu mai multe cimitire, specifice
Culturii Monteoru. Aici au fost gasite mai multe inele
din aur, un topor din bronz si multa ceramica decorata
(cesti cu doua toarte inaltate, realizate sub forma unui
cap de berbec, amfore, etc.). bine individualizata din
punct de vedere cultural, populatia Culturii Monteoru
este rezultatul sintezei dintre vechii locuitori ai
Neoliticului Tarziu cu triburi indoeuropene. Cultura
Monteoru are o larga raspandire in NE Munteniei, Se
Transilvaniei si in Moldova si apartine unei populatii
VULCANII NOROIOSI
Langa comuna Berca, judetul Buzau se afla Masivul
Paclele, un masiv deluros din Subcarpatii Buzaului,
avand drept caracteristica principala prezenta
vulcanilor noroiosi, numiti sugestiv de catre
localnici „fierbatori” sau „ pacle” – fenomen
geomorfologic rar intalnit pe glob, studiat la noi
inca din anul 1867. Vulcanii noroiosi s-au creat in
in arealul cutelor anticlinale, in subsolul carora
exista titei si gaze naturale. Gazele care se
infiltreaza prin fisurile rocilorantreneaza apa de
infiltratie impreuna cu elementele de argila, marne
si nisip, aducandu-le la suprafata sub forma unui
material viscos, insotit uneori de mici cantitati de
titei. Noroiul scos la suprafata formeaza mici conuri
MANASTIREA CIOLANU
Pe Dealul Ciolanu, apartinand comunei Tisau, judetul
Buzau, se afla Manastirea Ciolanu (de calugari).
Manastirea are o biserica mica, cu hramul “Sf.
Gheorghe”, zidita in 1590 si pictata in interior abia in
1860 si o biserica mare, cu hramul “Sfintii Apostoli
Petru si Pavel”, construita in 1828 prin stradania
episcopului Chesarie.
In 1854 biserica mare a fost distrusa de un incendiu,
fiind refacuta si repictata in fresca in 1862; in 1934,
peste pictura anterioara a fost executata alta pictura,
in ulei, iar aceasta ultima picture a fost restaurata in
1984.
Manastirea poseda un muzeu de arta religioasa, cu
colectii de carti vechi si obiecte de cult si icoane.
Cea mai plăcută modalitate de a-L cinsti pe Dumnezeu este cântarea.Din păcate, muzica religioasă ortodoxă nu este încă foarte familiară majorităţii credincioşilor. În pofida necunoscutelor care ţin de istoria muzicii bisericeşti, ea rămâne o artă specifică spaţiului eclesial răsăritean.